soarele se desface la piept
şi inima-i plină se revarsă peste
tăcerile noastre
ploaie ce purifică cu preaplinul iubirii
aşteptările se caţără pe umeri
garbovindu-ne
izvorul sufletului seacă sub apăsare
iar din buze crăpate se preling
întrebări
dezbracă-ţi cerul de foc
să ningem iarbă din arse orbite
tremurând a spaima la umbră cuvântului
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu