Postări
Modă testată în orice
ocazie
Pare greu de crezut, dar un detectiv adevărat este
mult mai mult decât Sherlock Holmes sau Hercule Poirot. Sau mă rog vremurile
s-au schimbat atât de mult încât nu mai ai timp de căutări şi deducţii ci numai
de acţiune, demascare şi capturare. Dar sunt şi situaţii hazlii când pentru a
ieşi din încurcătură trebuie să apelezi la tot felul de trucuri şi subterfugii.
Într-o zi pe când mă plimbam cu Alice prin pădure ca
să căutăm trufe şi alte bunătăţi am păţit o nepăţită. Soarele se juca de-a
ascunsa cu noi luminând ici şi colo şi ascuzând printre umbre porţiuni de
potecă. La un moment dat lângă o buturugă imensă erau o mulţime de mănătărcişi
ghebe de mai mare frumuseţea. M-am aplecat să le culeg şi să le pun în coş când
piciorul mi-a alunecat pe frunzişul putrezit şi m-am trezit căzând vertiginos
printr-o văgăună ca un burlan de pământ colţuros şi plin de rădăcini. Nu ştiu
cât am alunecat că mi-am pierdut conştiinţa dar când m-am trezit am văzut de
jur împrejur o mulţime de soldaţi cărţi de joc cu săbiile şi lăncile pregătite care
aşteptau să mă trezesc. Am dat să mă ridic dar un picior mă durea îngrozitor. M-am
uitat împrejur căutând ceva care să-mi fie de ajutor. Am întins mâna să iau un
băţ pe care să-l folosesc pe post de baston dar am nimerit peste o altă mână. Când
m-am uitat mai bine am văzut ieşind dintre ierburi mâna Alicei. M-am târât cum
am putut sub privirile încruntate ale soldaţilor şi ajuns lângă ea am văzut ca
este întreagă, fără vânătăi sau alte nereguli aşa că am scuturat-o puţin ca să-şi
revină. A ridica puţin privirea şi a strigat nedumerită:
-
Ce s-a întâmplat? Unde suntem?
-
Ştiu că îţi vine greu să crezi dar cred că
suntem iar în Ţara Minunilor.
-
Ei asta-i bună. Chiar nu o să scap de lumea
asta?
-
Dar ce are lumea noastră?
-
Are o Regină de Inimă Roşie cam impulsivă şi
nişte soldaţi foarte nepoliticoşi.
-
Ai rostit mai multe infamii decât pot eu să
ascult. Vă rog să vă ridicaţi ca să mergem la Regină. Ea va hotărâ ce trebuie
să facem cu voi. E mai mult decât o provocare,
este o infracţiune, o crimă de lezmaiestate.
-
Dacă tot mergem în faţa Reginei daţi-ne voie să ne
aranjăm puţin am spus.
M-am ridicat şi m-am scuturat puţin, mi-am întors
jacheta care avea două feţe şi acum
arăta ca nouă, am luat cravata pe care mi-am legat-o pe pulpa dreaptă cu trei
crengi cât să-mi ţină piciorul fix şi privindu-mă în pantoful cromat m-am aranjat
cum am putut eu mai bine. Alice şi-a îndreptat hainele, s-a scuturat, şi-a
aranjat părul legându-l cu şireturile de la pantofi şi împreună, ţinându-ne de
mână am pornit către castelul din cărţi de joc al Reginei.
Norocul nostru că au apărut la timp Iepurele de
Martie cel Grăbit şi Pălărierul Nebun şi în timp ce Iepurele parlamenta cu
soldaţii fioroşi Pălărierul a ridicat pălăria lui şi ca un magician ne-a ascuns
cât ai zice Answear. Atunci Iepurele şi Pălărierul i-au lăsat pe soldaţi să ne
caute pe sub frunzele de brusture şi şi-au luat tălpăşiţa către marginea lumii.
Odată ajunşi la destinaţie ne-au scos din pălăria amenajată ca un magazin de fashion în care se găseau de toate pentru
toţi. Chiar când îl întrebam pe Pălărier dacă ne putem schimba ţinuta mototolită
şi prăfuită cu lucruri din pălăria lui a apărut nimeni altul decât măritul
zâmbet al Motanul Cheshire. Acesta a vrut să afle ce se mai întâmpla prin lume ,
ce se mai vinde, ce se mai cumpără, ce se mai spune, aşa că ne-a invitat să bem
un ceai de lună palidă şi ne tot zăpăcea cu întrebările lui. Le-am povestit că
toţi erau foarte cunoscuţi în lumea noastră şi că deja apăreau în câteva filme
de lung metraj şi câteva filme de animaţie şi mai toţi copii ştiau câte se
întâmplă în ţara Reginei de Inimă Roşie. Chiar când voiam să întreb cum putem
ajunge iar în lumea noastră a apărut Omida care ne-a invitat să ne suim în
spatele ei că se va ocupa ea de transferul nostru, deoarece în ultima vreme se
angajase la Caterpillar Taxi ca şofer şi utiliza frecvent căile de acces către
lumea noastră şi invers. Ne-am luat la revedere unii de la altii, Pălărierul
ne-a oferit câteva piese de vestimentaţie
ca să ne schimbăm în pădure şi să arătăm iar onorabil şi ne-a înmânat şi câte o
carte de vizită cu adresa magazinului online de unde putem achiziona numai
lucruri de calitate. Apoi ne-am suit în spatele lui Omidă şi cât ai număra
cincisute de oi am şi ajuns în pădure în acelaşi loc de unde plecasem cu ceva
timp în urmă.
Ne-am luat coşul plin cu ghebe şi trufe şi am plecat
fericiţi spre casă. Piciorul meu parcă uitase prin câte trecuse aşa că mi-am
luat cravata şi i-am oferit-o Alicei sa-şi lege părul, eu mi-am luat şireturile
şi le-am pus la loc la pantofii mei cromaţi după care am ieşi din pădure chiar
la timp ca să vedem un asfinţit de toată frumuseţea. Cred totuşi că de azi
înainte vom cumpăra ghebele de la supermarchet şi nu vom mai hoinări prin
pădure după ele căci surprizele se ţin lanţ în ziua de azi. Noi ca noi, dar
Maria, prietena noastră a promis că nu mai iese din casă la alergare fără să
verifice dacă are tot ce-i trebuie la ea.
Acest articol a fost
scris pentru SuperBlog 2017
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu