despre iubire, furnale şi uitare

alimentează-mi nebunia cu sărutări
strânge-mă între două tăceri
pierde-mă printre vorbe
dar păstrează-mi urmele

într-o ploaie de aur
m-ai învăţat să merg pe bicicletă
iar spiţele, antene de fluturi orbi
se-alergau pe-o rază albastră

vântul s-a ascuns în iarbă
răscolind verdele privirilor lacome
m-am strecurat şopârlă în palmă
urmându-ţi linia vieţii

am crezut că voi vorbi despre iubire
dar coşurile inimii nu mai fumegă
cenuşa doarme chircită, cu frigu-n oase
rătăcind amintiri prin carnea seacă

fabrici şi uzine
zgură şi-arsură răscolind prin mine…