alerg,
de fiecare dată când mi-e frică alerg
şi depărtarea-mi face bine
picioarele mă dor
şi eu alerg
chiar de copita stângă sângerează
muşc cerul şi în carne-mi-e zăbala
iar vântul mi se-agaţă-n păr
şi-n faţă mă izbeşte
alerg fără oprire
în coastă pintenul mă roade
şi-un ţiuit mă sfredeleşte a-ntrebare
de mă cabrez şi mă opresc
scăpa-voi de această viaţă din spinare?
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu