rama

ochi au plecat in lume
cautand cu-nfrigurare amintiri ratacite
si chiar de strazile sunt goale
de o tacere tot te mai lovesti

cuvintele-au cazut in dizgratie
nici nu deschid bine gura
si vad lungul sir de capete plecate
tarand dupa ele umerii cazuti

urechile s-au baricadat
iar sunetele bat degeaba-n poarta
intre asediatori si-asediati
nu e decat tacuta ploaie

sufletul, inainte de a-si lua zborul
m-agata-n cui mancat de cari
imi netezeste cutele visarii
si-n aripi de lumina se-nfasoara

pe un perete gol
un cui pandind tacerea
si o mirare cat mine de mare
rama goala si prafuita