ea...

nu iesim undeva?
si mi-a suras strangand toata noaptea in ochii ei
ne-am imbracat si am iesit
nori de fluturi viscoliti
umpleau cerul cu irizitii solzoase
felinarele se desfac in felii
expunandu-se lasciv
in oglinda aburita a strazii
zidul cortina se-nalta
iar masa cu mers de matroana
isi impinge scaunele in intampinarea noastra
si-si etaleaza tacamurile tocite
ce vor sa scape sub crinolinele farfuriilor
sufletele se zbat pe platou
iar paharele schimba ocheade si-asteapta
ma scufund in taina ochilor ei
Titanic secerat
ratacind Styxul