bătăliile mele... imaginare

am obosit să dau vina pe viaţă pentru toate eşecurile

dar nici nu găsesc firul care să mă scoată la lumină

departe de toate frustările şi nemulţumirile

iar viaţa cred că s-a plictisit de mine

şi şi-a luat lumea în cap

spaimele, asemeni balaurilor

oricâte capete aş tăia scot mereu altele şi altele

zilele asediate  pe perioadă nedeterminată

se predau asediatorilor imaginari

şi-şi aşteaptă osânda

poate că moartea, ultima anemonă într-o mare poluată

se va strânge, ascunzându-mă de mine însumi