Din taina funigeilor topiți în noapte

 

 Nu. Cuvintele nu mai contează. Așa că poți să spui orice. Nu mă rănești

 Uitare.

 Nu poți spune așa ceva. E inuman. E răutăcios

 Ignorare

 Tu? Tu să mă ignori? Cu ce drept? Cine îți dă voie?

 Abandon

 Eu nu am fost abandonat așa că nu-ți permit. Și nici nu am abandonat

 Luptă

 Știi bine că eu nu lupt. Îmi repugnă. Sunt pacifist convins

 Singurătate

 Eu nu sunt singur. Sunt înconjurat de cuvinte. Ele știu să aline, să vindece

 Ele mă încurajează și mă ajută 

 Cuvintele pot fi la fel de goale ca și sufletele

 Nu. Cuvintele mele nu sunt goale. Zemuiesc, pulsează

 Și armură e tot un cuvânt... gol, ruginit

 Adio

 Nu poți să pleci. Nu ți-am dat voie. Unde dispari?

 Cum? Zâna Funigeilor? Tu ?