amintiri din copilărie

 

 multe fotografii capătă o tentă gri pearl ori sepia sau se estompează

 dar amintirile mele sunt gri mucegai ca și cozile de noapte

 vara dormind pe o ladă de lemn, iarna suflând în mănuși și-așteptând să vină

 

 dar și strada era plină noi, de leapșa, fotbal, tenis cu piciorul, de-a ascunsa

 și țară, țară vrem ostași... abia mai tarziu am văzut ce înseamnă  armata și frigul

 dar aceea deja nu mai e copilărie și totuși, conserva chinezească de carne de porc era bună

 

 copilăria însemna și matineu la cinema când aveai de ales între a citi o carte și a o vedeam pe ecran

 dar cât de dulci erau degetele când dădeam foaie după foaie până târziu în noapte sub pătură

 și străzile pavate cu piatră cubică de granit strigau a singurătate și bordurile de bazalt răspundeau

 

 dar cel mai frumos era iarna când mergeam la colindat numărând din doi în doi

 covrigii, nucile, merele și mărunțișul păstrat în buzunar până la o nouă expropriere

 mărunțind zăpada ce murea frumoasă și albă pentru ca noaptea să-și oglindească gerurile

 

 a fost odată ca-n povești a fost ca niciodată, o noapte cu brad arzând, 

 cenușă îmbrăcată-n ciocolată... toată.