exista oare o fiinta perfecta, fara vicii?
intrebarea imi cade de pe buze cu zgomot sec
as vrea sa pot sa ma simt bine
acum ca tot am scapat de ea
dar nu-i asa.
si stiu ca de la ea mi se va trage
caderea in adanc
ma aplec
o ridic si o arunc iar
dar inutilul se opreste la picioarele mele
o lovesc
dau orbeste in ea
sangele mi se amesteca sleind noroiul
iar lacrimile in succesiunea lor
ranesc tacerea din jurul ei
intrebarea mea
asteapta…
are cineva un raspuns?
sâmbătă, 7 ianuarie 2012
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu