cel care cladeste
cuvinte este stapanul vantului
cel care sadeste
un pom devine stapanul pamantului
cometa nu se
intreaba cata lume ii admira frumusetea
ea stie ca
trebuie sa arda pentru a lumina bolta
apara-ma Doamne
de trufia calaului
caci nu am
invatat inca a muri cu demnitate
cand stelele se
scalda in taceri
dorinta lumii e
sa le asculte ritmurile
niciodata
frunzele nu s-au plans de singuratate
caci ele se nasc
impreuna, mor impreuna fara sa numere anii
soarta stejarului
e sa umple pamantul an de an de ghinde
datoria unei
ghinde e sa moara cat mai departe pentru a putea naste un stejar
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu