locul fără coordonate

ori de câte ori viața te doboară

te târâi cu ultimile puteri

acasă

acasă este cuibul ascuns în adâncul sufletului

și drumul către el îl ști doar tu

ori de câte ori dragostea îți dă câte un ghiont

te strecori fâstâcit printre ceilalți

și te refugiezi acasă

acasă este locul în care poți plânge în voie

pentru că și dragostea își are lacrimile ei

ori de câte ori primești o palmă sau un sărut

iți porți cu demnitate însemnele

și odată ajuns acasă

te-întrebi ce ai făcut și mai ales

de ce nu e loc pentru astfel de efigii acasă

acasă este locul ascuns

în care te așteaptă fotoliul nostalgiilor

pianul șoaptelor desferecate

șemineul amintirilor și mai ales

acasă este locul fără coordonate cunoscute

când vine clipa despărțirii

închizi ușa acelui tainic loc

încui și pui cheia sub preș

și pleci/plângi

fără a mai privi înapoi