sa piei de pe
fata pământului și din umbra cuvântului
alungat din lume m-am retras în măduva lemnului
seva din seva
lui, tarie din taria lui
si lemnul s-a
luminat și a-nceput sa cante
asa cum numai
gerul mai stie canta printre fibrele lui
alungat din
viata m-am retras in inima pietrei
inpietrindu-ma
intr-un vis nascut din sudoarea pietrelor
departe de drumul
caravanelor sufletelor
ce strabat viata
in cautarea acelui ceva ce nu exista
alungat dintre
cuvinte am luat calea pribegiei
si tacerile m-au
insotit de-a lungul deznadejdii
pana la portile
necuvantului
unde-i casa vantului si umbra
Pamantului
in cada el m-o zdrobit si-o luat seva de cuvant
intre pietre m-a sfarmat visele-a adunat
cu vantul le-a vanturat si la umbra le-a uscat
cu seva m-a plamadit si la soare m-a dospit
m-a imbracat in
cuvant si m-a dat de legamant
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu