Momentul adevărului!

Unde este adevărul ? Unde se ascunde el? În geantă? În rucsac? În buzunare?

Nu. Nu mai căuta degeaba. Adevărul nu se ascunde. Este este în faţa oricui vrea să-l vadă, să-l descopere. Aşa că lasă buzunarelor bucuria de a păstra un telefon sau un portofel. Dar portofelul stă mai bine alaturi de micul notes, de chei sau de gadget în rucsac. Dar să dăm Cezarului ce-i al Cezarului si Answear-ului ce-i al lui. Şi anume meritul de a ne oferi exact ceea ce ne trebuie.

-            Nu vă supăraţi, facem un studiu de piaţă şi am dori să vă punem câteva întrebări dacă se poate

-            Da, spuneţi vă rog.

-            Nu o să vă întrebăm numele dumneavoastră, dar dacă se poate să ne spuneţi vârsta şi profesia.

-            Am douazecişi patru de ani şi sunt inginer de sistem.

-            Puteţi să ne spuneţi ce aveţi în buzunare?

-            Cheile, telefonul, ceva mărunţiş şi abonamentul.

-            Şi în rucsac?

-            Portofelul, laptopul, două flash memory, o mapă cu documente personale şi o agendă ... a de obicei mai am şi un obiect de vestimentaţie în cazul în care apar schimbări bruşte şi bineînţeles batiste de hârtie.

-            O ultimă întrebare: cât de reprezentative credeţi că sunt obiectele personale şi dacă vă pot dezvălui identitatea?

-            Nu ştiu dacă pot fi considerat un etalon pentru că nu fumez, dar cred că majoritatea celor de vârsta mea se mulţumesc cu puţin. Prefer o stare de confort chiar şi pe drumul casă-serviciu şi invers.

-            Vă mulţumim pentru timpul acordat.

-            Bună ziua.

-          Bună ziua. Nu vă supăraţi, facem un studiu de piaţă şi am dori să vă punem câteva întrebări.

-          Spuneţi vă rog.

-          Fără să ne spuneţi numele vă rugăm dacă se poate să ne spuneţi vârsta şi profesia

-          Am cincizeci şi şapte de ani şi sunt casnică

-          Ne puteţi spune vă rog ce aveţi în buzunare? Pai ce să am, cheile de la poartă, portofelul de mărunţiş şi un bilet de autobuz.

-          Şi în geantă?

-          Dacă promiteţi să nu râdeţi

-          Promitem doamnă

-          Apoi numai Maica Domnului mai lipseşte din geanta mea. Am portofelul cu bani şi portofelul cu acte. Mai am cheile de la uşă că le ţin separat, am un flacon de extraveral si o folie de paracetamol, am portfardul cu toate ale mele: ruj, oglindă, pudrieră, flacon de parfum, forfecuţă, ac şi aţă, strugurel... mai am batiste de hârtie şi şerveţele umede, am o agendă cu numere de telefon şi...

-          Şi?

-          O sticluţă cu mir şi câteva bucăţele de anafură.

-          Dacă cineva s-ar uita în geanta dumneavostră credeţi că şi-ar da seama cui aparţine?

-          Cu siguranţă. A, am şi trei ace de siguranţă pentru orice eventualitate, mai am o umbrelă scurtă şi doua sacoşe de plastic.

-          Vă mulţumim doamnă.

-          Bună ziua.

-            Bună ziua.

-            Bună ziua.

-            Ai voie să vorbeşti cu oameni străini?

-            Am voie dar numai dacă e lume în jur. Şi oricum eu sunt cu bunica. E acolo la ziare.

-            Poţi să ne spui ce vârstă ai?

-            Am opt ani şi sunt în clasa a doua.

-            Ne poţi spune ce ai în rucsac? Dar în buzunare?

-            Când merg la şcoală, în rucsac am manualele, caietele, penarul şi mignionul meu. Ieri am avut trei strumfi dubluri ca să îi schimb cu colegii. Iar sâmbăta când merg la înot am prosopul, echipamentul şi mignionul. Iar în buzunare nu am decât o gumă, un bileţel de la Matei şi o agrafă. Şi mai am şi o bilă de sticlă dar n u ştie nimeni de ea.

-            Şi dacă cineva ar găsi rucsacul tău crezi că şi-ar da seama cui aparţine după obiectele din el?

-            Da, cu siguranţă. Oricine îşi poate da seama dacă vede carnetul de note, penarul, manualele şi caietele.

-            Îţi multumim.

-            La revedere.

-          Buna ziua. Ne permiteţi?

-          Vă rog.

-          Facem un studiu şi am vrea să ştim vârsta şi profesia.

-          Am douăzeci de ani şi sunt studentă.

-          Puteţi să ne spuneţi ce obiecte aveţi în buzunare şi în geantă?

-          Tot?

-          Dacă se poate da.

-            Păi în buzunare am telefonul, cheile de la garsonieră, abonamentul, batiste de hârtie şi ceva mărunţiş. Iar în geantă am cam de toate: cursuri, portfard, portofel, bricheta şi ţigările... da, cam atât cred.

-            Şi dacă s-ar intâmpla să găsească cineve geanta creţi că ţi-ar putea da seama cui aparţine?

-            Fată, fumătoare, studentă... cam asta ar fi eticheta.

-            Vă mulţumim.

-            O zi bună.

Acest articol a fost scris pentru SuperBlog 2017