alchimia cuvântului

conjugările poetului ţin de o rigoare sonoră

pendulând între mai mult ca perfectul

şi viitorul continuu

după toată arderea plină de extaz a verbului

poetul trece printr-o etapă de tranziţie

numită simplu tăcere

şi când te aştepţi mai puţin, poetul înfloreşte

sub debordanta pălărie a declinărilor

în funcţie de gravitatea cazului

ca orice cuvânt, poetul este sortit morţii

proces lent care începe cu genitivul ale cui

şi sfârşeste undeva într-un trecut uitat