cum te cheamă?
nu am nume sau poate că nu mi l-a spus nimeni
dar mi-ar place să mă numesc iubire
bine, da iubirea nu se poate numi, ea se trăieşte
dar eu trăiesc, şi-aş vrea să o trăiesc
cum te cheamă?
dacă nu mă cheamă nimeni înseamnă că numele meu e uitare
bine dar uitarea nu se cheamă, ea te prinde din urmă
şi te dizolvă, te macerează, te estompează
mai transparent decât acum parcă nu am fost niciodată
cum te cheamă?
mă cheamă moarte şi sunt ultimul lucru pe care şi-l doresc
moarte? ce nume-i ăsta?
nu e un nume, e o stare de fapt
alungată cât mai departe de orice aşezare omenească
cum te cheamă?
nu mă mai cheamă nimeni. au obosit
poate că asta e motivul pentru care nu am un nume
şi un loc unde să-mi pun căpătăiul
lăsaţi visele să mă caute
amăgitoare clipă cum te legeni, legând tăceri şi tremur şi
suspin
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu