din adâncul grajdurilor glasul lui Hercules cheamă tunetul
şi ploaia spală toată mizeria strânsă sub unghii
răzuind carnea căzută în ispită
arbeit macht frei
mâinile Ariadnei torc lâna
neterminatelor
căci vorbele nu-i sunt de ajuns şi
ţipătul morţii
surpă temelia tăcerilor zidite
arbeit macht frei
bătrâne Esop, te-ai
încurcat în slăvirea şi doborârea sfintei limbi
din care se ridică
toată otrava şi care zămisleşte mirul
taie acum lăstărişul
cuvintelor grele ce te acuză
arbeit macht frei
bucuria zborului te-a aruncat în
cea mai neagră depresie tinere Icar
iar gustul efemer al plutirii te
îmbată mai crunt ca ambrozia
aşa că ai face bine să-ţi laşi
cuvintele să dea din aripi
arbeit macht frei
cine mai visează la libertate
ar face bine să-şi aleagă un
glonţ de argint din bandulieră
pentru că gura nu poate primi
fierul care rugineşte-n aşteptare
arbeit macht frei
ce dacă nu şti să înoţi, nămolul
rămas te ajută să te târâi
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu