cosmar

baiete, uita-te afara
eu suflu-n lampa ca e vremea sa murim
cum focul de se stinge in cenusa
sa trecem pragul fara sa cartim

ma doare-o noapte-n piept si suflu greu
mi-s stelele broboane de sudoare
eoni se sparg tacuti in trupul meu
si-n palma-mi sangereaza iar un soare

mai ia un nor si te-nveleste maica
ce daca Luna s-a ciobit putin
in maruntaie zumzetul sporeste
si infloreste creanga de venin.