alternative
aşa cum frunza se gândeşte
înainte de-a se desprinde, lăsându-se furată
la fel am schimbat multe culori
până am decis să trec puntea
omul care trece prin zid
adun roua de pe umerii tai
iar ochii pitoane, marcheaza trecerea
mereu am crezut ca durerea se-ntregeste
asemeni cozii soparlelor
trupul tau e culoarul prin care ratacesc
cautandu-ma alegoric
dupa ce m-ai abandonat
cerandu-mi sa te strabat secant
am muscat din dreptul inimii
iar zidul pastra gustul bronzului
din gongul preinfarctelor sentimentale
plin de acustice volute
am muscat din dreptul sanului
si laptele curge scaldandu-ma-n lumina
mai proaspata decat orice amintire
am muscat din umbra pulpelor
si-un freamat de nerabdare
se propaga asemeni cutremurelor
am muscat din carnea pantecului
si mierea piersicii ma-nvaluie in uitare
purificand sfasierea si surparea
m-am revarsat in lume
lasandu-mi spatele ofranda spinilor
si fiecare aschie smulsa
se scrumea pe setea buzelor tale
luni, 7 februarie 2011
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu