duminică, 6 februarie 2011

inutil

viata m-a aruncat in trupul acesta
fantana cu pereti orbi si goi
de pe care strangeam roua lacrimilor

capul, simpla cutie de rezonanta
asteapta bataile pendulului
si soarbe urma luminii

dimineata cand ma trezesc
ma caut prin toate cotloanele
si negasindu-ma deschid ochii sa tip

de cele mai multe ori ma vand
lutul intr-o parte, sufletul in alta
iar lacrimile si regretele la gramada.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu