joi, 22 octombrie 2009

Bubulina

Bubulina

m-a poftit zâmbind
în viaţa ei.
am intrat,
m-am făcut lejer
şi m-am aşezat într-o cută.
era o poveste veche
dinainte de război,
dar confortabilă
nici prea moale, nici prea tare,
şi mirosind ca palma unei mâini.
mi-am aprins o ţigară
în foşnetul crinolinelor
şi-amintirile au năvălit gureşe în salon
orgie boemă de sunet şi culoare.
printre pleoapele leneşe
cădeau tablourile
din spatele ramelor
de fapt, ceea ce vedeam
era doar rama patului, fără saltea.
şi-n cameră-ncepuse
să miroasă a timp ce trage să moară.
te simţi bine?
m-a întrebat fluturându-şi îngrijorarea
roi de molii stârnite
de-o erupţie oftalmică
da, i-am răspuns
hai să ne-ntoarcem
la viaţă

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu