sâmbătă, 10 octombrie 2009

Me & my friend,.




am lăsat ziarul şi paharul cu vorba multă şi inutilă
şi am ieşit să ne facem de lucru, departe de casă, de oameni, de prezent
în acele momente, mă rup de orice realitate şi văd doar necesitatea,
jur împrejur, fără tort şi lumânări
doar eu şi timpul meu
necesar...

mintea mea e o fabrică fără licenţă...poetică
şi mărturisesc că din momentul în care am lăsat sânul
şi am deschis ochii, ziua avea gustul strugurelui zdrobit
printre călcâie de Camene şi odalisce...
fir-ar ele de muze cu toate năravurile lor cu cu tot
că a trebuit să vină Calliope
povestind tuturor că fără mine totul se va scurge între limite, inutile...
iar Erato se dădea lovită pe lângă adolescenţa mea visătoare, limitându-mi visele
la câte ofuri primisem de la ea.
noroc cu Euterpe,
că a avut curajul să suspine
prevestindu-mi plimbări printre poeme
când ea va scânci, cerându-şi porţia de libertate.
bine mă, că te-ai găsit să ne prezinţi toată menajeria acum
doar vezi bine că stăm şi batem din copite...
cred că am uitat să vă spun că prietena mea
mă acceptă aşa cum sunt: mitoman, uituc, misogin
şi fricos...plouat şi cu coada-ntre picioare când ne-nconjură haita
flămândâ şi pusă pe harţă

da, de fapt voiam să vă povestesc de un grătar
dar las pe alta dată
când norii s-or aşterne
împărţind lumea în careuri:
aici ploaie albastră
aici soarele pălit şi roşu de mânie
ca pe la noi pe tablă...
şah, mat !

(astazi 10.10.2009)

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu