legea no. 3

să nu poţi să pleci,
să nu ai unde să pleci,
pentru că ai plătit chiria anticipat
pentru o viaţă-ntreagă
prizonier în propria-ţi respiraţie
nu poţi să te muţi înainte de termen
şi te supui legilor contractuale
te uiţi la pereţii igrasioşi
ferestrele-s aburite
plouă tot mai des
iar amintirile miros a mucegai
aici, în trupul ăsta
aripile-au uitat să înmugurească
să pleznească zboru-n boboci
să simţi aerul
proaspăt ca sânul dimineţii
plin de promisiuni.
curaj,
doar şti că poţi
ridică-te ori prăvale-te
să mozoleşti culoarea luminii...