marți, 18 mai 2010

rătăciri...

palmele împreunate ce se rugau pentru noi
tăiate de vorba rece zăceau albe în noroi

ochii duşilor mai cată pentru o clipă înapoi
iară ceara strânsă-n pleoape se prelinge-n faguri noi.

trepte revărsând lumină se târăsc tăcute-n cer
noaptea mă adună-n vaduri, valuri pline de mister

mâinile ce scriu iubirea se aruncă-n val năvoade
scrijelind in solzii zilei zâmbelete lepădate

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu