copilul din mine e mort

 

 m-am trezit buimac, mirosea a mort în jur

 cu toate că soarele își făcea datoria cu prisosință și lumina spăla temerile

 ceva nu era în regulă. mi-am pipăit inima și ea era cu ale ei

 mi-am pipăit ochii, nasul și urechile

 aș fi putut striga: acum văd

 dar nu știam ce văd

 și nu mai știam ce aud

 iar nasul mă avertiza că ceva nu e în regulă

 pipăiam, știam ce pipăi dar curiozitatea se evaporase

 târziu, am realizat ce s-a întâmplat

 golul din mine plângea

 încet, suspinând

 și nu-și mai găsea preaplinul

 

 când copilul din tine pleacă departe

 e semn că și rostul tău

 rătăcește 

 cu dor de ducă