Postări
nimeni nu stie cand vine clipa
si de aceea fiecare gura de aer e pretioasa
dar si daca o imparti atinci bucuria
sporeste
si te-mbraca in lumina
fiecare priveste-n urma,
urme pe nisip spalate de val
sau urme imprimate-n piatra
dar chiar si rasuflarea lasa o urma
cuvintele mele cad ca ploaia
uneori inverzind
alteori disparand subit in uitare
dar cel putin stiu ca nu am fost in van
am luat ce mi s-a dat
si m-am dat bucata cu bucata
muscatura cu muscatura
si lacrima dupa lacrima
fericiti cei ce m-au trait
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu