și-n visele mele
prezentul avea căldura palmelor căuș 
 ce se odihnesc pe
marginea amăgirilor 
 doborâ-m-ar
îndoielile din cerul cu gust de carne crudă 
 fluturii se coc  în alveola stomacului 
 și-și iau zborul,
stol de regrete ce n-au eclozat 
 despărțind viitorul
de prezent 
 dincolo de mine e
câmpia pârjolită a neputințelor 
 poate că un cuvânt ar
fi izbutit să spargă tăcerea ce ninge cenușă 
 dar nu toate cuvintele
știu ce-înseamnă zborul 





Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu