112 blues

eram doar noi doi
şi John Mayer cântând Hot
ţi-ai fluturat toate spaimele adunate,
mi-am lăsat zilele-n pahar
şi te-am invitat la dans
tăcerea ne-a urmat pe ring
întunecata, umeda şi mucegăită
despărţind, fiinţând, aruncând vocalele
am crezut că m-ai părăsit
şi m-am gândit să plec
dar mi-a fost teamă
c-o să mă calc în picioare
sfărâmându-mă.
merită să ţip? ce folos,
mai bine-mi ţin gura
să nu-mi scuip măselele
printre dinţi.
şi-am început să păşesc în şoaptă
doar doar te-oi găsi.
curios,
nici măcar telefonul
nu vrea să renunţe la robot
şi când vorbesc c-o maşină
devin crispat şi gâfâi
adâncind fisura.
ciocul şi gheara scurmă
un ultim drum,
eşti misterioasă Doamnă
apetisantă, spăimoasă şi misterioasă
ca bătaia orologiului
fără limbi