miercuri, 27 ianuarie 2010

Acustică

Motanul meu negru
piaptănă dimineaţa
aşezându-i şuviţele rebele.
Se plictisise de tors
Şi-şi ascuţea ghearele
Pe pragul răsăritului.
Se simţea responsabil
Şi de aceea îl păstra curat.
Îi aranja trilurile
Separând notele stridente
De restul penelor.
Motanul meu meloman
Nu suportă zgomotul
Şi-ntotdeauna
Când se crapă de ziuă
Îşi astupă urechile.
Dar ştiu că îi place
S-asculte Birdland Dream.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu