Unde sunt eu, Tu nu poţi veni

Spune-mi te rog că pe cer mai sunt nori
Şi spune-mi că marea mai plânge-n culori
Mai spune-mi c-a reavăn pământul miroase
Că-n oameni e suflet nu doar lut si oase.

Mi-e greu să disting de aici de-unde sunt
De ce-i rugul mort şi-a uitat să mai ardă
Mai treci un cuvânt prin inelul de foc
Cenuşa i-o spulberi
Şi-o laşi ca să cadă.
Mi-au luat amintiri şi trăiri la calup
Sentimente, emoţii,
Rânjind guri de lup
M-au lăsat doar ca formă, cuvânt fără sens
O umbră-n plutire, trecut aspru, dens
Pierzând şi uitarea nimic n-a rămas
E urma visată de limba de ceas.

Mai spune-mi că timpul se scurge, nu stă
Cât poţi vorbi, mai spune ceva
Eu nici să ascult nu mai pot, iar durerea
S-ar naşte dar nici ea nu ştie ce vrea.