...astăzi casa

cu fiecare cerc zidit-am toartă
şi cerul fruntea-aici îşi odihnea
străbuna s-a zidit ca amintire
obol străbunul obiceiu-şi da
bunii-au zidit şi lacrimă şi datini
şi-aici au botezat şi au murit
ai mei părinţi cu dragoste şi-albastru
istoria-ndreptau strângând din dinţi
aici urzit-am vise, naşteri şi speranţă
şi treaba mi-o făceam cum am văzut
am strâns pe furcă nori şi-am tors furtună
şi morţii mi-i chemam la şezători
din uşă-n zori pornea drum fără de sfârşit
şi noaptea-l încurba şi mă lăsa la uşă
cu viaţa trântă dreaptă-am prăznuit
şi-n casă nu am fost nicicând păpuşă
stăpân i-am fost şi slugă cu zălog
dar mi-am boltit trăirea cu un rost
aici în casă numai eu şi Dumnezeu
mai răscolim cenuşa timpului ce-a fost
în cuib m-am tras cu aripă zdrobită
şi visele c-o moarte le-am vopsit
am plâns apa odihnei nedorite
ţesută-n pânza fără de sfârşit
aşa dospea tăcerea-n ochii Bunei
şi da să se anine-n fir uşor
timpul se rupe pânză sfâşiată
şi lumile s-nnoadă-aici cu-n dor