Copilăria mea a fugit,
Ascunzându-se intre semnele tastaturii.
Mă doare? Aiurea, ce poate să fie durerea?
E cumva ultima versiune de la Warcraft? N-am auzit.
Mamă? Uita-te şi pentru mine afară,
Şi spune-mi ce se reflectă în fereastră
Hai mamă, ce dacă plouă, Cum? Să ies?
Păi şi peste doi ani tot aşa o să plouă.
Azi am primit un pps,
Doamne ce frumoase sunt animăluţele alea,
Oare la pet-shop-ul virtual au si mâncare pentru ele?
Trebuie să aibă, că doar online se găseşte orice.
Ultimii cinci ani m-am jucat de-a oameni mari,
Şi făceam ce făceau şi ei. Dar parcă n-au nici un haz.
Şi nici jucăriile nu mai sunt la fel.
Şi-au culcat somnul printre dârele de praf. Din viaţă.
duminică, 27 decembrie 2009
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu