Cântec de grotă

Frumoasă femelă a tribului meu

Ursoaică. Totem fixând vălul pictat.

Din blănuri şi vise-am clădit al tău pat

Mă pierd şi renasc din tine mereu.

Când mâinile se-ating în noapte

Prin vise rătăcim la ani lumină

Eu Ursa major iar tu Ursa mică

Iubirea noastră abisu-l despică.

Eu sunt mormântul stelei ce-a căzut

Din vise-ţi modelez trupul pierdut

Suflarea mea stârnind cenuşa lunii

Reda-tu-te-am cum te visau străbunii.