Să poţi să treci nepăsător prin marea de indiferenţă
Cuvintele se tem şi ele de uitare
Şi-atunci se lasă amăgite în orgii
Trăindu-şi efemera dragoste vulgară
În dans, în abandon şi în beţii.
Închise-n groază se ascund sub masca urii
Şi-uita că divinitatea-n pântec poartă
Chiar dacă uneori tăcerea doare
E semn de dragoste adevărată.
Orgie de cuvinte programată
Şi-n atrium, cafeaua mă aşteaptă
Matroana bate-n clapele căzute
Şi-un roi de curtezane se arată
Femeia te îmbată cu ce-i dai...
luni, 23 noiembrie 2009
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu