Amintirile mele, marionete
Uitate-n colţul colbuit al scenei
Mai speră într-o mână şi-o idee.
M-aplec şi dâre văd brăzdând vopseaua
Iar aţe către mine se înalţă
De trecutele jocuri se-agaţă.
Spectatorii de mâine aplaudă
Chemând păpuşile şi păpuşarul
Pentru o nouă apariţie, căci:
The show must go on!
Am pierdut războiul din mine,
M-au învins amintirile
Inundându-mi tranşeele
Iar visele mi s-au înnecat:
N-aveau veste de salvare.
Un ultim foc tras, şi albul violent
Mă acoperă-n cădere liberă.
Sfârsit. Cortina desparte
Apele şi lacrimile
Ştergând ultimii stropi
Ce-ascundeau
Amintirile printre riduri.
marți, 17 noiembrie 2009
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu