Din ţara în care fluturii mor,
Mă-ntorc fulguită lumină
Zdrobit şi plecat faptelor:
Alienarea creşte-n carnea mea,
Şi vremea-mi spune c-a rămas grea.
Mă mir că lupt frontal,
Ajutând la demolarea idolilor,
Cu toate că viteza este mai mare
Decât cea de înălţare,
Iar între ele
Mai mereu, un timp mort,
Încremenit între micime şi răutate.
Şi a fost ziua a opta
Când se surpă proptelele
Minciunii.
sâmbătă, 20 februarie 2010
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu