Pe-o felie de pâine un praf Delikat
Doar culoare şi sare, etern surogat
Mimai impecabil, te vedeam etalon
Ai convins. Eşti un prost! Nicidecum superom.
Ca să fii fericit evadeaza în moarte
Căci zidită-i Golgota şi-s treptele sparte
Coroana-ţi atârna, ţi-e purpura roasă
Gunoiu-ţi urmează, e trena-ţi jegoasă.
Ia-ţi noaptea putridă, genunchi ţi-nveleşte
Păcatul apasă şi treptele-s multe,
Derviş în deşert printre vise mărunte
Căci laşi pe-unde treci doar hălci de cuvinte.
Stăpân pe viaţa mea şi huiduit de zile
Iubirea sapă-ntr-una la orice temelie
Mi-e urma rătăcită, prin inimă şi gând
Şi m-as preface-n aur, sublimul să-l ating.
Ce spui bătrâne rege? Uitat in cuib de cuc,
Ţi-s visele uscate, ca mobila de nuc
Ţi-e scândura crăpată şi lacu-ţi-e trecut
Adună-te şi pleacă ori lasă-ţi umbra-n vânt.
duminică, 21 februarie 2010
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu