magazinul de vorbe

mai schimbă şi tu ceva, reinventează-te
şi m-am decis, am hotărât sa-mi înnoiesc garderoba. verbală.
şi-am ieşit să văd ce mai este prin oraş, ce se mai poartă
vitrinele debordau, urlându-şi oferta
aşa c-am intrat.
Doamne, ce de fraze întoarse din condei
ce propoziţii, ce versuri, ce culori, ce artificii
aliniate, încadrate, etichetate,
câtă exuberanţă, câtă prospeţime
şi lume.
multă lume, fiecare cu altă opţiune, preferinţă, gust, tradiţie.
aici vedeai pe unul încercând o frază fină
anacronică ai putea spune, dar care îi venea mănuşă
un altul încerca o feerie de culori ţipătoare,
la oglindă o încărcătură de fraze umflate, bombastice;
câte unul mai potolit, încercând nişte versuri terne
negre sau cafenii mirosind a pământ
câte o femeie încorsetată într-o adăugire oficială
şi cabinele de probă gemeau.
m-am aşezat la rând cu tot ceea ce-am ales
şi-am încercat câteva versuri,
câteva fire de tort,
amăgiri dulci de poveste
şi câteva căderi spectaculoase pe gânduri.
nimic.
nimicul mă îmbracă cel mai bine
aşa că am ridicat un deget
era ceva în aer, o bucurie ce se cerea încercată
aşa că mi-am luat vechea mea tăcere
şi am ieşit la aer.
am rupt o bucată de nor peticindu-mi cotul
c-o ploaie fină mi-am netezit dunga
şi-am dres cheotoarea c-o floare.
eram iarăşi eu, al meu.
şi-mi văd de drum, chiar dacă lumea
mai întorcea capul
privindu-mi mirată, tăcerea.