Fată cu ţâţe de piatră
Visele lumii te-aşteaptă
Ce cauţi prin visul meu
De mă cerţi aşa mereu?
Spune-mi cu ce ţi-am greşit
De trupul mi l-ai robit
M-ai luat fată pe nimic
Şi de viaţă mă dezic.
C-am ajuns uscat şi sec
Nu am vise să mă-ntrec
C-am rămas sec şi uscat
Ca spicul nesecerat.
Între ţâţe prinde-mă
Sfarmă-mă, macină-mă
Cerne-mă, frământă-mă
Şi-n viaţă azvârle-mă.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu