Interlocutor

Stăteam pe prispă, aşteptând
Şi eram stătut la vorbă.
Simţeam aşa, ca o lingoare
Ce-mi cutreiera trupul şi creierul,
Chinuindu-mă.
Mi-am azvârlit gândurile până la stele
Dar ele clipeau, depănându-şi poveştile
Cu aceleaşi vorbe, reci, pustii.
Mi-am întărâtat gândurile
Asmuţindu-le pe urmele vântului
Şi-acestea, ostenite şi tăcute
S-au întors lăsându-şi smintelile pe prag.
De plictis, desenam în colbul vieţii
Şi imaginile se succedau cu repeziciune
Cadre sepia ale unui vechi film mut.
Şi uite aşa, mi-am luat marea vorbelor în traistă
Şi-am plecat în căutarea unui ţărm
Să-mi depăn valurile vorbelor
Pe nisipul tăcerilor lui.


(Foto: pictura naiva - Cosasul dormind - Mocan Vasile)