red violin

povestea spune…



să ne rugăm…dacă avem cvorum
dacă nu, amânăm şedinţa şi încercăm
să desăvârşim arta guvernării, reducând lumea la doi
ca-ntr-o binemeritată epopee de psihanaliză
o canapea, un scaun şi-o supapă
Îl omor! Îl omor!
m-am săturat de coşmarul ăsta
din păcate nu-i coşmar, e viaţă tăvălită-n sânge
cu sos de bani şi-aromă de lacrimi
LA, LA,
mama ei de manipulare
mi-au pătruns în trup
mi-au scormonit amintirile
mi-au aflat mirosurile şi trăirile
mi-au montat stigmate
şi mi-au legat sfori
marionetă
într-un supermarket
lumea-i o scenă
râdeţi, aplaudaţi, aici se moare
spânzurat în sfori
şi stigmate
daţi-mi coroana
nişte ochii de recuzită
şi voi juca bătrânul rege
ce a pierdut pe drum iubirea,
aceeaşi veche-nouă partitură
cu-aceleaşi ostenite note în crescendo
ca un arcuş înălţat la ceruri…