astăzi coacem vinete,

sufletele noastre pline de echimoze
se coc la lumina palidă a indiferenţei

am întors capul lovit de roşul caldarâmului
un porumbel gri perlă îşi întinsese aripa dreaptă pe pavaj
târându-se din calea năvălirilor
iar stânga îi acoperea ochii să nu vadă sângele închegat

am luat ziarul dar n-am văzut decât miriade de suflete
îmbrăcate în armură, furnici lucrătoare mânjind pagina cu trupurile
dar nici măcar cartea cu scrisul ei mare nu poate să mă ajute
căci literele fug, roi de Drosophila, descumpănindu-mă

am închis ochii, izolându-i, căci orbirea şi oboseala nu-i mai caută şi înlăuntru
şi aşa pot să frunzăresc în linişte toată presa nescrisă a ultimelor cincinale
dintr-un orizont în altul spălându-mă în toată desfrunzirea luminii
roşu orange galben verde albastru indigo violet…vânat

m-am privit: valiză, fular, galoşi, oboseală
şi ploaia, în colţ, cu faţa în palme răsuflă adânc ca înaintea unui atac
de panică. te-am privit printre norii ce se retrag la depou, întunecându-te.
şi am văzut că tremurul buzelor nu mai ascunde zâmbetele de altădată.
tu îţi strângeai spasmodic toate rimele împrejur, înspaimântată
lăsându-mă în aerul stătut, înconjurat de coaja cuvintelor
cum o umbrelă zace într-o garnitură-abandonată
ai ridicat pumnii a blestem
trântind carnea cuvintelor în mâlul privirii
şi-am plecat…departe de mâine…

(astazi 10.10.2009)

(Fotografia 1443: Porumbei - KITZU - http://forum.softpedia.com/concursurifoto)