eu …

din hăul decăderii mele
stelele, vârfuri luminoase de săgeată
îndepărtau atâta noapte cât să te zăresc
mi-e suferinţa mai întinsă decât marea de păcate
şi spaimă din greşeala neiertată se ridică
nimica nu se naşte din nimic.

mi-e teamă că nisipul s-o aşterne pe-al meu timp
şi buzele crăpate vor muşca-n clepsidră
cu amintirea în uitare mă-nvelesc
şi urmele-or dispare-n omenesc
cenuşa doare
ochii văd lumină.

mi-am oferit la schimb loialitatea
şi am muiat peniţa-n sânge
semnat-am pactul
vultur crud
fă-ţi datoria necrofag
cât sunt la coasă-n elysee