minerit

mi-am luat minţile
golindu-le de orice expresie
aruncând toate gândurile inutile.
căutam adevărata valoare a lucrurilor
în acest infern,
anevoioasă treabă.
eram atât de murdar
încât ideile mi s-au lipit de piele.
iar mirosul corpului
s-a amestecat cu timpul şi cu lumina
lăsându-le grele.
Tu n-ai minte?
Hai mai bine afară
să trecem împreună graniţa.
şi cine-o să ne mai despartă?
particule de tăcere pluteau derutate
multă vreme după plecarea-i
intempestivă...