râma

mă întind zornăind inele de piele
pământul fărâme îmi curge din gură
pământ bătucit de umbra paşilor
pământ care aşteaptă
şi tremură la fiecare şuierat
de glonţ...
în timp ce rumeg pământ
îngrăşat de zeama viselor sparte
stau şi mă întreb:
ce gust are graniţa?
am trăit ani de zile alături
dar nu mi-am înfipt buzele-n ea
pentru că pământul era deja afânat
şi mirosea a câine
şi a pustiu
şi a frică
pământul mustea de frică
şi cred că din cauza asta nu m-am atins de el
sau poate...
tremur?