varză şi…ciolane…

varză şi…ciolane…

se adunase prea multa varză
dădea pe dinafară, se-nnegrea
ca literele ciorilor pe câmp
şi fumega.
scotea un fum negru şi gros
negru de la atâta orbire
şi gros de la atâta pustiire
încât până şi ciolanul
îşi înnegrea ireversibil axul lumii
cuptorul în încrâncenarea lui
atingea paroxismul, expandând,
novă căţărată pe trepte de căldură…
am deschis fereastra
şi toate vorbele
şi toate tăcerile
au dat năvală
ghemuindu-se pe coasta îngheţată
a sufletului.