atavică

când se naşte un geniu,
lumea geme, tremură şi-aşteaptă
să-l vadă mort.
existenta îi este în pericol.
ea se-nvârte, se frământă alegându-şi cuvintele
pe când el prinde esenţa într-o clipă.
şi-atunci timpul şi lumina crapă,
se sfărâmă, dispar.
numai el mai poate recreea
lumea, adunând
atomi, fotoni, fononi
esenţă captivă.