luni, 4 ianuarie 2010

sentinţă

si ei au nevoie...

ai cancer!
trebuie să mori
bine dar…
lasă vorba!
mi-am luat visele în zori
căzând paşii lui Zorba
aveam discursul pregătit
ca să mă mor în pace
medicamentele-n pluton
rânjeau din mii de ace.
mi-e dor de nebunia mea
pierdută fată-n gară
mă dor tăcerile din an
uitate prin camara
indiferenţa nu-i de-ajuns
să-mi tapetez odaia
mai iau o moarte cu-mprumut
să termin aia, aia…

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu